Un nou studiu publicat miercuri ridică mari semne de îngrijorare în privința efectului schimbărilor climatice, după ce ritmul topirii gheţarilor de pe Terra s-a dublat în ultimii 20 de ani, contribuind la creşterea cu peste 20% a nivelului mării, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Pe termen scurt, apa provenită din topirea ghețarilor va ajuta unele regiuni de pe glob, însă această resursă se va epuiza.

Citește și: Cel mai mare ghețar din lume a dispărut

„Existau multe regiuni în care nu ştiam felul în care evoluau gheţarii”, a declarat Romain Hugonnet, autorul principal al acestui studiu publicat în revista Nature.

Datorită unei jumătăţi de milion de imagini obţinute din satelit, „prima cartografiere completă a micşorării gheţarilor din lume” a ajuns la concluzia că „toţi gheţarii se topesc”, cu doar câteva mici excepţii, a mai explicat cercetătorul de la Universitatea ETH din Zurich şi de la Universitatea Toulouse, potrivit sursei citate.

Ritmul topirii ghețarilor de pe Terra s-a dublat

Astfel, potrivit studiului, gheţarii tereştri au pierdut 267 de miliarde de tone de gheaţă, în medie, pe an, între 2000 şi 2019, fiind vorba despre o cantitate suficientă pentru a acoperi în întregime Elveţia sub un strat de 6 metri de apă în fiecare an, conform reprezentanților Universităţii ETH Zurich într-un comunicat.

Citește și: Gheața de pe Pământ se topește într-un ritm alert. Ce arată cercetătorii

Astfel, de la o medie de 227 de miliarde de tone pe an între 2000 şi 2004, s-a ajuns la o medie de 298 de miliarde de tone pe an între 2015 şi 2019.

„Excluzând zonele de la periferia Groenlandei şi Antarcticii, deci păstrând în acest studiu 70% dintre gheţarii planetei, s-a trecut în 20 de ani de la o micşorare medie care depăşea cu puţin o treime de metru pe an, la o două treimi de metru pe an”, a subliniat Romain Hugonnet. „În 20 de ani, s-a dublat viteza de micşorare. Este foarte îngrijorător”, a adăugat el.

Printre ghețarii care s-au micșorat cel mai rapid se numără cei din Alaska, Alpi şi Islanda.

Ce se va întâmpla pe termen scurt și lung

Potrivit experților, topirea rapidă a ghețarilor a contribuit cu 21% la creşterea nivelului mării de la începutul secolului, reprezentând 0,74 milimetri pe an. Astfel, noile date, mult mai exacte din punct de vedere geografic, ar putea contribui la planificarea urbană în anumite regiuni foarte populate, unde gheţarii joacă un rol major pentru aprovizionarea cu apă şi pentru agricultură.

„Pe termen scurt, gheţarii care se topesc din ce în ce mai repede vor furniza tot mai multă apă către râuri, servind astfel ca un fel de tampon în anumite regiuni precum India sau în Anzi în perioadele aride. Dar, apoi, se va atinge un maxim, iar cantitatea de apă va scădea rapid, până când nu va mai exista deloc”, a avertizat acelaşi cercetător.

Nu în ultimul rând, acesta mai adaugă: „peste câteva decenii, majoritatea regiunilor vor intra pe această pantă descendentă”.

Sursă foto: green-report.ro.