În articolul publicat în iulie 2021 împreună cu un grup de cercetători, dr. Ruxandra Malina Petrescu-Mag, conferențiară la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului (Universitatea Babeș-Bolyai), a analizat percepția fermierilor din România despre schimbările climatice și strategiile de adaptare pe care le au la îndemână. Rezultatele chestionarelor și a interviurilor au arătat că fermierii din România văd un impact negativ al schimbărilor climatice asupra practicilor agricole. Mai mult decât atât, aceștia cred că situația se va înrăutăți în anii care vin.

Fermierii din România semnalează impactul negativ al schimbărilor climatice asupra agriculturii și se așteaptă la o situație și mai dificilă în viitor. Studiul publicat în anul 2022 și-a propus să înțeleagă percepția fermierilor din România față de schimbările climatice precum și posibilele strategii de adaptare pe care aceștia le implementează.

Datele colectate în anul 2020 arată că fermierii sunt conștienți și observă clar schimbările climatice care au loc în ultimii ani.

• Astfel, 94 % din respondenți sunt conștienți de schimbările climatice care au loc în zona lor.
• Alți 78% au indicat de asemenea un impact mediu și mare al schimbărilor climatice în arealul lor de activitate.
• Totuși, un impact extrem de mare este așteptat de 68 % dintre fermieri în următorii 10 ani.

Datele colectate în România confirmă faptul că adaptarea la schimbările climatice a fermierilor este de fapt un proces în două etape:

1. Prima este conștientizarea pericolului/riscului adus de schimbările climatice;
2. a doua este răspunsul fermierilor la acest risc/pericol prin măsuri de adaptare.

Succesul unor măsuri de adaptare este strâns legat de înțelegerea tipurilor de risc aduse de schimbările climatice și a modului în care aceste procese pot afecta practicile agricole la nivel local.

Lipsa forței de muncă și lipsa tehnologiei sunt cele mai mari impedimente în calea adaptării la schimbările climatice, conform participanților la studiu. Acest lucru nu e surprinzător având în vedere realitățile rurale din România unde dependența de resursele agricole, tehnologia învechită, lipsa alternativelor ocupaționale, exodul populației tinere, lipsa infrastructurii și îmbătrânirea populației contribuie direct și rapid la deteriorarea capacității satelor de a se adapta la schimbările climatice.

Sursa: InfoClima