Anul acesta, regiunea Sindh din Pakistan, al patrulea producător de bumbac la nivel mondial, cu o producție de 2.308 tone pe an, a înregistrat una din cele mai dificile secete din ultimele decenii. Acest lucru, deși pare relativ izolat, are un impact major asupra industriei textile la nivel global, deoarece zona deține 6% din producția de bumbac la nivel mondial. Astfel, ne putem aștepta la o creștere a prețului la articole textile chiar și în România, cu toate că nici măcar nu știm despre seceta din Pakistan.

Producția bumbacului nu este unica problemă. Moda de consum – apariția constantă de stiluri noi la prețuri foarte mici – a dus la o creștere substanțială a cantității de haine cu o perioadă de viață relativ mică. Astfel, de la achiziția unui element vestimentar până la aruncarea acestuia, uneori nu trece mai mult de un an de zile. S-a schimbat și modul în care oamenii elimină hainele pe care nu le mai poartă: acestea nu mai sunt donate, ci aruncate direct la gunoi.

Producția globală de bumbac este expusă fluctuațiilor climatice. În contextul în care va exista o posibilă creșterea temperaturilor globale cu 1,8 până la 4,0ºC și o creștere a intensității și periodicității fenomenelor meteo extreme până în 2100, nu e foarte greu să ne imaginăm că aceste culturi de bumbac vor fi tot mai des afectate. Fiind principala plantă textilă, reducerea recoltei bumbacului înseamnă o creștere a prețului confecțiilor textile pe bază de bumbac.

La nivel global, mai puțin de 1 % din haine sunt reciclate ca îmbrăcăminte, parțial din cauza tehnologiei inadecvate. Noua strategie la nivel de UE își propune să găsească soluții la fenomenul modei de consum și să ofere orientări pentru atingerea unor niveluri ridicate de colectare separată a deșeurilor textile.

Economia, deși pare națională, este extrem de conectată la fluxurile de bunuri globale. În acest sens, circuitele economice globale sunt extrem de mult expuse fenomenelor meteo extreme ce pot afecta o regiune responsabilă de producerea materiei prime. În cazul industriei textile, cererea mare dictată de moda rapidă cuplată cu producţia mai mică, datorată recoltei reduse, va însemna o ofertă mai restrânsă în viitor.

Bumbacul și industria textilă, în acest context, sunt doar un exemplu al efectelor pe care fenomenele meteo extreme sau evoluțiile climatice le pot avea asupra lanțurilor comerciale globale. Ar trebui să acționăm local, coordonând eforturile pentru un impact global. În același timp, trebuie să creștem rezistența prin reducerea consumului și menținerea bunurilor în circuitul economic o perioadă cât mai lungă de timp.

Sursa: InfoClima