Asociația MaiMultVerde a început toamna trecută un proiect pilot în cadrul căruia plantează la Giurgiu prima pădure comunitară din România. Este un concept unic în țară, care poate deveni un exemplu de bune practici în înființarea de păduri urbane în directă relație cu comunitățile și administrațiile locale pe care le deservesc.

Pădurea Comunitară Cama va fi înființată pe malurile unui canal al Dunării aflat în zona urbană și periurbană a orașului Giurgiu. Terenul propus spre amenajare de Asociația MaiMultVerde în colaborare cu arhitectul peisagist Alexandru Gheorghe reprezintă parte din malurile Canalului istoric numit Cama, ce oferea acces către portul medieval și „Cetatea din Insulă” a Giurgiului.

Canalul aflat la limita de Sud a orașului Giurgiu se întinde între două zone naturale protejate, situri Natura 2000:

1. în aval, Insula Cioroiu/ Insula Mocanu;
2. în amonte, Insula Slobozia/ Insula Cama Dinu).

Canalul Cama are potențialul să devină o reală verigă de legătură a habitatelor existente în aceste zone naturale protejate.

Pădurea Comunitară Cama se află la o distanță de zece minute de centrul istoric al orașului, unul din principalele puncte de acces fiind zona în care se află un număr mare de clădiri de patrimoniu arhitectural, istoric și industrial, și principalul drum către faleza Dunării.

Ce înseamnă, de fapt, o pădure comunitară

Pădurea comunitară este în primul rând un parteneriat structural dedicat unei ramuri importante din viitorul educațional, cultural, economic, ecologic și recreațional al giurgiuvenilor. Prin acțiuni pro-active, acest parteneriat va crește în timp și va genera pas cu pas comunitatea Pădurii Cama.

Viziunea inițială pornește acest proiect în direcția reconectării giurgiuvenilor la beneficiile până acum inaccesibile ale patrimoniului natural existent, oferit de poziția geografică a orașului Giurgiu și de proximitatea Dunării și a zonelor naturale protejate. Lunca unei ape este poate cel mai prielnic loc pentru a susține și proteja biodiversitatea, cu atât mai mult cu cât această luncă se află în mediul urban.

Unicitatea acestui proiect vine și din abordarea structurii vegetale a pădurii, pornind de la faptul că a fost gândită în termeni naturaliști întreaga amenajare peisageră, cu scopul de a deveni o pădure sustenabilă dedicată diversității biologice.

Este esențială plantarea grupată a unor specii cu ritm de creștere similar dar și stabilirea proporțională a cantității unor specii într-o matrice de arbori și arbuști ce pot menține un echilibru în timp. Așadar, densitatea de plantare variază între 1 plantă/mp și 6 plante/mp.

Giurgiu, ca multe orașe din România, a trecut printr-o serie de schimbări ce au diluat spre dispariție identitatea locală, sensul comun al unui loc căruia aparții ca cetățean, ca familie și, în final, sensul de comunitate. Auzim tot mai des de comunități, iar Giurgiu astăzi se află în fața unei șanse în acest sens.