Șase dintre cele mai renumite locuri din lume au primit o renovare ecologică și au fost reinventate ca centre energetice verzi: Big Ben, Opera din Sydney, Piramidele din Giza, Taj Mahal, Turnul Eiffel și cascada Niagara au primit un lifting verde, pentru a vedea cum ar arăta aceste locuri dacă s-ar putea valorifica energia regenerabilă din situri.

Big Ben – Energia biomasei

Big Ben, Marele Clopot de la capătul nordic al Palatului Westminster din Londra, este unul dintre cele mai iconice repere britanice și o atracție obligatorie din Londra.

Producția de energie electrică din biomasă ocupă cel mai mult spațiu dintre toate sursele de energie. O soluție inovatoare ar putea fi transformarea Big Ben-ului într-o clădire vie și recoltarea pe el a culturilor precum porumbul și soia, pentru a fi utilizate pentru energie. Turnul Big Ben are o înălțime de 96 de metri, așa că există acest spațiu mai mult decât suficient pentru a cultiva recolte pentru energie din biomasă.

Opera din Sydney – Energie eoliană

Una dintre cele mai iconice clădiri din lume, Opera din Sydney este o capodoperă arhitecturală. Situată în portul Sydney din Sydney (New South Wales, Australia), este una dintre cele mai faimoase și mai distincte clădiri din secolul al XX-lea.

Amplasarea pe coastă o face perfectă pentru captarea vântului, iar viteza medie a vântului în portul Sydney este de 12 km/h. O turbină eoliană modernă începe să producă electricitate atunci când viteza vântului atinge 9 km/h. O turbină eoliană medie pe uscat, evaluată la o putere de 2,5 – 3 MW poate produce mai mult de 6 milioane kWh de electricitate în fiecare an.

Piramidele din Giza – Energia solară

Piramidele din Giza au fost ridicate pe un platou stâncos de pe malul vestic al Nilului, în nordul Egiptului și sunt morminte regale construite pentru trei faraoni diferiți. Piramida din mijloc, cu Sfinxul în față, a fost construită pentru Kefren, al patrulea dintre cei opt regi ai dinastiei a IV-a. Structura măsoară 216 metri pe fiecare parte și avea inițial o înălțime de 143 metri.

În Cairo, există o medie de 3.451 de ore de lumină solară pe an, cu o medie de nouă ore de lumină solară pe zi, făcând Giza un loc perfect pentru a capta energia solară. Panourile solare produc de obicei între 250 și 400 W. Producția efectivă depinde de factori precum umbră, orientare și ore de soare. Analizând dimensiunea medie a panourilor solare (aproximativ 2m²) și suprafața laturii orientate spre est a piramidei, ear ar genera până la 3,7 milioane W de energie în fiecare zi.

Taj Mahal – Energia solară

Taj Mahal este un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO și este cunoscut sub numele „bijuteria artei din India”. Construit din marmură albă, clădirea simetrică este perfectă; are o cupolă centrală, cu patru altele mai mici care o înconjoară. Domul principal are o înălțime de 35 de metri, întreaga structură atingând doar 170 de metri. Cupola are un diametru de 17,70 m și înălțimea arcului este de 24,4 m.

India are 300 de zile însorite pe an, iar Taj Mahal este bine plasat pentru a absorbi energia solară.

Turnul Eiffel – Energie eoliană

Turnul Eiffel este un reper parizian de renume mondial și, de asemenea, o capodoperă tehnologică în istoria construcțiilor. Turnul în sine are o înălțime de 300 de metri și a adoptat deja energie regenerabilă ca parte a unei renovări, prin instalarea a două turbine eoliene cu axă verticală. Situate deasupra celui de-al doilea nivel, turbinele vor produce peste 10.000 kWh de electricitate pe an, suficient pentru a alimenta zonele comerciale de la primul etaj al Turnului Eiffel.

Putem trece la nivelul următor și adăugăm o turbină în vârful turnului, pentru a valorifica cu adevărat energia eoliană și a amplifica în continuare capacitățile de energie regenerabilă ale turnului.

Cascada Niagara – Hidroenergie

Cascada Niagara se întinde pe granița dintre provincia Ontario din Canada și statul New York din Statele Unite. Horseshoe Falls de la Niagara Falls este cascada cea mai puternică  din America de Nord. Cu 3.160 de tone de apă care curge în fiecare secundă, Niagara poate valorifica acest flux pentru a genera energie.

De obicei, trebuie să existe o scădere de peste 10 metri pentru ca o hidroturbină să fie viabilă, ceea ce nu reprezintă o problemă pentru Niagara, care cade de la peste 50 de metri înălțime. Luând în calcul înălțimea și debitul cascadei Niagara, estimăm că s-ar putea produce 947 de milioane W de energie în fiecare secundă.

Foto: Scottish Construction Now