Un zgârie-nori propus în Shenzhen ar include o fermă hidroponică cu 51 de etaje, pe măsură ce cresc speranțele că fermele verticale pot ajuta la abordarea insecurității alimentare.

Carlo Ratti, arhitect care conduce Senseable City Lab al MIT, propune un zgârie-nori cu 51 de etaje pentru centrul tehnologic din Shenzhen, cu o fermă hidroponică verticală la scară largă, în interior, Construcția poate produce culturi precum salată verde, fructe de pădure și roșii, pentru a hrăni până la 40.000 de oameni pe an.

Turnul propus, care ar include alte facilități precum spații de birouri, un supermarket și o zonă de alimentație, este selectat pentru noul sediu al lanțului chinez de hipermarketuri Wumart.

Este una dintre numeroasele idei de a extinde fermele verticale, deoarece descoperirile în tehnologia hidroponică și aeroponică permit acestor instalații interioare să producă unele culturi cu randamente mai mari, folosind mai puțin pământ și apă. Fermele verticale sunt destinate să cultive culturi mai eficient, stivuindu-le în tăvi sau jardiniere verticale în condiții climatice interioare controlate și folosind algoritmi și alte tehnologii pentru a optimiza condițiile de lumină și de creștere, adesea în medii urbane.

În Marea Britanie, Shockingly Fresh se așteaptă să crească aproximativ două milioane de bucăți de verdeață pe an, în prima sa fermă verticală. AeroFarms din Newark (New Jersey) este considerată cea mai mare fermă verticală din lume; deschisă în 2016, ea cultivă aproximativ o mie de tone de alimente în fiecare an, în unitatea sa de 70.000 m². Spre comparație, se estimează că ferma lui Ratti va produce aproximativ 270 de tone de hrană anual, mai ales în jurul fațadei clădirii de 218 m înălțime.

Alte regiuni dense, cum ar fi Singapore și Abu Dhabi, fac investiții mari în agricultura verticală, ca parte a obiectivului lor de a produce o parte mai mare de alimente la nivel local. Turnul Jian Mu va fi un model pentru modul în care putem să integrăm lumea naturală în designul clădirii, prin încorporarea agriculturii în jurul întregului înveliș al unui zgârie-nori, unde oamenii lucrează, consumă energie și mănâncă. Ratti își imaginează clădirea ca pe un lanț autonom de aprovizionare cu alimente, unde recoltele pot fi cultivate, vândute și consumate, toate în aceeași clădire.

Un aspect cheie al întreținerii unității din Shenzhen ar fi folosirea unui „agronom virtual” susținut de inteligența artificială, însărcinat cu gestionarea operațiunilor zilnice ale fermei, inclusiv irigarea și condițiile nutriționale.

Foto: Carlo Ratti Associati (via Channel News Asia)