29 martie 2024, 18:01

Ce presupune Planul Național de Redresare și Reziliență

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) alocă pădurilor și ariilor naturale protejate o sumă record de 1,5 miliarde de euro.

Cu toate acestea, conform WWF România, aceste fonduri riscă să fie risipite fără finalitate, deoarece în domeniul pădurilor nu există, în acest moment, un plan de reformă.

„În acest moment, PNRR este o listă de dorințe. Pentru a avea consistență ne trebuie un plan de reformă, fișele detaliate pentru a se înțelege cum sunt alocate concret fondurile și care sunt indicatorii de rezultat. La Comisia Europeană trebuie să mergem cu pașii concreți și cu finalitatea preconizată pentru fiecare reformă și investiție, dacă dorim ca intervențiile pentru păduri propuse în PNRR să fie agreate”, a declarat Antoanela Costea, manager de proiect pentru păduri și arii protejate la WWF România, potrivit green-report.ro.

Astfel, în noiembrie 2020, prima propunere a României pentru implementarea Mecanismului UE de redresare și reziliență a fost un eșec. Cu toate acestea, în martie 2021 Guvernul a propus o nouă variantă redenumită a PNRR, care a fost discutată de două ori în cadrul executivului.

Propunerile WWF pentru combaterea tăierilor ilegale și conservarea biodiversității incluse în PNRR:

  • Mijloace digitale de supraveghere și control a activităților ilegale din păduri, în special a tăierilor ilegale de arbori;
  • Investiții în depozite și facilități de sortare primară pentru valorificarea superioară a lemnului, inclusiv prin tranziția de la sistemul de vânzare “pe picior” la vânzarea din depozite;
  • Dezvoltarea de coridoare ecologice, reconstrucții ecologice ale habitatelor și conservarea speciilor;
  • Identificarea zonelor potențiale de protecție strictă în  habitate naturale terestre și  marine, în vederea punerii în aplicare a Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030.

Registrul Unic de Evidență a Pădurilor , o bază de date GIS (Sistem Informațional Geografic) care să fie încorporată în cadrul platformei informatice SUMAL (Sistemul Național Integrat de Urmărire a Trasabilității Materialelor Lemnoase) și care să ofere informații de bază despre proveniența lemnului, ca parte a primei verigi din lanțul de custodie a lemnului.

„Dacă nu există o evidență clară a suprafețelor de pădure, nu se poate dezvolta un cadru legislativ relevant și coerent, nu se pot absorbi investiții pentru a susține o gestionare sustenabilă a pădurilor ori planifica un control eficient”, explică reprezentanții WWF România.

Sursă foto: ro.wikipedia.org


ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Comentariile sunt oprite pentru acest articol