Fie că e vorba de o stație de metrou la Paris, sau de un mare centru comercial din Statele Unite, căldura corpului uman contribuie la diminuarea necesității de a arde combustibili pentru căldură.

Franța

Fațada albă lăptoasă a clădirii sale de șapte etaje se îmbină bine cu vecinii săi din Rue de Beaubourg, în inima Parisului. Zona este cunoscută pentru ocupanții săi mai vizibili – la doar câțiva pași distanță se află Centrul Pompidou, un muzeu contemporan, potrivit BBC.

Prin comparație, clădirea de la numărul doi, Rue de Beaubourg, arată modest, dar poate este chiar mai neobișnuită în design. Din 2015, clădirea își atrage căldura din căldura corpului uman dintr-o stație de metrou din apropiere. Temperatura aerului din interiorul tunelului de metrou este cu aproximativ 10 grade Celsius mai mare decât în ​​aer liber.

Această căldură provine în principal din corpurile umane care se mișcă în jurul stației și din căldura generată de trenuri, spune Genevieve Littot, strategă pentru climat și energie la compania de construcții de locuințe sociale Paris Habitat, care a proiectat sistemul de extracție a căldurii.

„O scară conectează subsolul clădirii la tunelul de metrou”, spune Littot.

„Instalația extrage aer cald din tunelul de metrou prin pasajul existent, deoarece aerul cald trece printr-un schimbător de căldură pentru a produce apă fierbinte, care este utilizată pentru încălzirea spațiului”, mai explică aceasta.

Această căldură reziduală asigură până la 35% din căldura necesară pentru cele 20 de apartamente ale clădirii Beaubourg și un local comercial de la parter. 

Proiectul de la Paris nu este singurul. Diferite proiecte inovatoare cu design de economisire a energiei apar în întreaga lume pentru a atenua emisiile de carbon.

Clădirile și construcțiile reprezintă peste o treime din consumul final de energie din lume și aproape 40% din emisiile de carbon legate de energie.

În prezent, doar o zecime din energia utilizată pentru încălzire provine din surse regenerabile, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA).

Astfel, una dintre cele mai omniprezente surse de căldură din interiorul clădirilor este corpul uman. În special stațiile de tren pline de viață s-au dovedit a fi un loc popular pentru a experimenta exploatarea căldurii corpului uman.

Suedia

Suedia și-a făcut un nume pentru capturarea căldurii corpului în aglomerata sa gară centrală din Stockholm – aproximativ 250.000 de oameni treceau prin ea în fiecare zi, înainte de izbucnirea pandemiei.

Această căldură este utilizată pentru a încălzi o clădire cu 17 etaje numită Kungsbrohuset din apropiere, contribuind la reducerea consumului de energie al clădirii cu până la 10%.

„Luăm apă de mare pentru a răci ventilația în Kungsbrohuset și în Gara Centrală din Stockholm”, spune Roger Björk, manager tehnic la Folksam, care deține Kungsbrohuset, conform BBC.

„Când apa revine, este destul de fierbinte [încălzită de căldura corpului]. Apoi reciclăm apa pentru a genera căldură în sistemul nostru de termoficare”, mai spune acesta.

Sistemul de încălzire urbană utilizează o serie de alte surse sustenabile în afară de căldura corpului, inclusiv căldura geotermală, arderea biomasei nerafinate – deșeuri de lemn, paie, reziduuri forestiere și așa mai departe – și surplusul de căldură din clădirile industriale. Căldura respectivă este apoi distribuită caselor și clădirilor din toată țara prin conducte subterane.

Statele Unite ale Americii

Gările nu sunt singurele spații publice care folosesc numeroși lor ocupanți umani pentru încălzire. Un mall din Minnesota, SUA, depinde, de asemenea, parțial de căldura provenită de la corpul uman pentru a încălzi clădirea.

Mall of America nu a avut nicio încălzire centrală de la deschiderea sa în 1991 – o alegere îndrăzneață, având în vedere că minima tipică din ianuarie a statului este de -15,5 grade Celsius.

În schimb, mall-ul captează suficientă căldură din căldura corpului a peste 109.000 de vizitatori zilnici în medie, mai mult de opt acri de luminatoare și căldura de la mii de lumini și corpuri de iluminat pentru a rămâne la o temperatură confortabilă în timpul iernii.

„Într-o zi oarecare, există între 8.000 și 12.000 de angajați în clădire”, spune Dan Jasper, vicepreședinte de comunicare al Mall of America.

„Mulți încep dimineața devreme, așa că până când majoritatea acestor angajați au intrat în clădire între 6-8 dimineața, mall-ul a fost încălzit la o temperatură foarte plăcută”, adaugă acesta.

Un spital, de exemplu, este o mare provocare pentru reglarea termică, deoarece sunt mulți oameni care circulă și o mulțime de instrumente consumatoare de energie care produc căldură, dar trebuie distribuit cu precizie pentru a asigura o temperatură constantă confortabilă și sigură, în special pentru pacienții vulnerabili.

Germania

Cu toate acestea, un spital cu șase etaje din Frankfurt, Germania, Klinikum Frankfurt Hoechst, a adoptat totuși această abordare. Peste 1.000 de ferestre cu geamuri triple au fost instalate în clădire, fiind primul spital care a folosit un astfel de design. Consumul de energie din spital, care are aproximativ 1.000 de paturi, este de trei până la patru ori mai mare decât cel al unei clădiri rezidențiale de dimensiuni comparabile, datorită căldurii mai mari provenite din corpul uman.

Desigur, într-o locație, căldura corpului uman nu poate fi singura sursă de încălzire a unei clădiri.

„Nu cred că căldura corporală ar fi o sursă majoră de căldură [într-o clădire], dar trebuie combinată cu cea de la aparate electrice, gătit, frigidere și așa mai departe”, spune Leon Glicksman, profesor de tehnologie a inginerie mecanică la Massachusetts Institute of Technology, din Boston.

În ciuda obstacolelor, se consideră că viitorul acestui tip de energie este promițător.

„Căldura corpului uman ar putea să nu îndeplinească cererea totală de energie pentru încălzirea spațiului, dar este o contribuție bună și este adesea utilizată într-un schimbător de căldură pentru preîncălzirea aerului de alimentare sau reutilizată într-o pompă de căldură”, mai spune acesta.

„Căldura de la oameni este întotdeauna inclusă atunci când se face o simulare energetică a unei clădiri, așa că viitorul este deja aici”, mai adaugă acesta. 

Sursă foto: transilvaniareporter.ro