15 octombrie 2021, 23:13

Un tânăr cercetător român s-a dedicat studiului microplasticelor din țara noastră

Iulian Pojar este unul dintre puținii oameni de știință români care studiază poluarea apelor cu microplastice, elemente care sunt tot mai prezente în Dunăre și în Marea Neagră, scrie Mindcraft Stories. Sunt bucăți foarte mici de plastic, rezultate din transportul și fragmentarea deșeurilor în apă; se numesc microplastice dacă sunt mai mici de 5 milimetri și nanoplastice dacă au mai puțin de 0,001 milimetri.

În studiul său, realizat alături de colegi germani, publicat chiar în 1 ianuarie 2021, Iulian a observat o cantitate medie de șapte particule de microplastic și mezoplastic (mai mare de 5 mm) pe metru cub de apă marină, prelevată de la suprafața bazinului Mării Negre. Trei sferturi din cantitatea de plastic o reprezintă fibrele textile, iar restul sunt mici folii și fragmente. 

Iulian Pojar este cercetător la GeoEcoMar (Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină). Tocmai și-a luat doctoratul în geologie, la Universitatea din București, dar de ceva timp s-a abătut ușor de la domeniul său pentru a studia microplasticele.

Am stat de vorbă cu Iulian, ca să ne explice traseul său profesional și nivelul de conștientizare al poluării în România.

“Primele mele intenții de a studia microplasticele au fost în 2015-2016, când am început să găsesc articole științifice care abordează acest domeniu.”

A plecat în Germania, la Koblenz, unde a lucrat într-o echipă de specialiști de la Institutul Federal de Hidrologie. De la acei oameni a învățat multe despre microplastice și poluare.

“Când am ajuns în Germania, în 2017, la Koblenz, am aprofundat aspecte ce țin de detaliu. Faptul că am avut oportunitatea de a studia și lucra într-un institut de cercetare nemțesc, unul de top în Europa în științe ale naturii, a reprezentat un punct de cotitură în carieră. Am fost astfel încurajat că ceea ce aveam eu în plan – studiul microplasticelor – e ceva chiar important. Cred că, dacă nu aș fi beneficiat de training-ul de acolo, o mare parte dintre studiile mele nu ar fi fost posibile.”

Analizele statistice prezentate în studiul său arată că este o mare concentrație de plastic aproape de gura fluviului Dunărea. Aceasta este semnificativ mai mare decât în patru regiuni de-a lungul litoralului român și bulgar. Acest lucru ar putea fi explicat prin plasticul pătruns în Dunăre în partea de vest a Mării Negre.

“Poporul român este foarte slab educat în ceea ce privește ecologia și prezervarea mediului natural. Pe de altă parte, în ultimii cinci ani, o mare parte din populație a conștientizat problema poluării și, astfel, găsim ceva mai puține obiecte antropice aruncate greșit.”

Pentru a umple golul în cercetarea științifică din domeniu și pentru a contribui la analizarea poluării cu plastic, studiul realizat de Iulian și colegii lui reprezintă o primă dovadă a abundenței și compoziției concentrațiilor de particule plastice în apele de suprafață ale Mării Negre de Vest, în împrejurimile estice ale Deltei Dunării și de-a lungul coastelor românești și bulgare.

“Puține instituții iau problema în serios și se implică în legătură cu aruncatul gunoiului unde nu trebuie. Subiectul evitării plasticului este pasul doi, după ce oamenii înțeleg că deșeurile nu dispar la fel de ușor cum sunt aruncate. Nici măcar lemnul sau cartonul.”

Oferă-le oamenilor soluții și se vor educa

Având în vedere numărul limitat de locuri de eșantionare pentru realizarea studiului, autorii sugerează să se continue analiza zonei studiate, luând în considerare o rețea de eșantionare mai complexă. Acest studiu oferă informații despre poluarea cu plastic a Mării Negre, o zonă puțin studiată din acest punct de vedere.

“Este logic că, dacă oferi posibilitatea de a arunga selectiv gunoiul, sunt mai multe șanse că lumea să fie responsabilă. Mai interesant e faptul că sunt diferențe între zonele rurale și urbane: cei care trăiesc mai aproape de natură au mai multă grijă de ea, chiar dacă mulți dintre aceștia nu au studii superioare.”

Tânărul cercetător român lucrează acum să amenajeze, la București, un laborator special în care să studieze concentrațiile de plastic din apele țării. În felul acesta, n-ar mai depinde de ajutorul colegilor nemți și ar putea să-și analizeze singur probele.

“Din păcate, în România, în ultimii ani un foarte mic procentaj din buget este direcționat cercetării. Concurența între domeniile de cercetare e aprigă, mai ales în această perioadă a crizei economice cauzate de virusul actual. Totuși, când este posibil, trebuie să ne întoarcem privirea și atenția spre natură și protejarea ei. Mai mult decât atât, consider că autoritățile ar trebui să investească mai mult în proiecte și programe naționale privind reciclarea, educarea cetățenilor, sprijinirea firmelor care optează pentru soluții verzi, precum și susținerea numeroaselor soluții ecologice pe care multe țări din UE, spre exemplu, le-au adoptat.”

Iulian consideră că trebuie să fim mai conștienți că Pământul nu este doar al nostru și că trebuie să-l lăsăm generațiilor viitoare într-o stare poate chiar mai bună decât l-am primit noi.

Foto: Fotograf 90212004, Scanpix, CC BY-NC


Creator flexibil de conținut, comunicator cu experiență jurnalistică și cunoscător al tehnologiilor digitale. Detalii pe blog-ul personal și pe LinkedIn.

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.