17 octombrie 2021, 22:34

Din 3 iulie, fără anumite produse din plastic de unică folosință în UE

Din 3 iulie, în Uniunea Europeană (UE), nu vor mai fi comercializate articole din plastic de unică folosință. Interdicția a fost propusă în 2018 și a fost decisă în 2019. Cunoscută drept Directiva privind materialele plastice de unică folosință, interdicția se referă la unele articole din plastic de unică folosință și promovează alternative durabile. Inițiativa face parte din eforturile mai mari pentru proiectul „Zero Waste Europe”.

Ce produse sunt interzise

Produsele din plastic care trebuie interzise în temeiul directivei includ:

  1. tacâmuri (furculițe, cuțite, linguri, bețișoare chinezești);
  2. farfurii;
  3. paie pentru băuturi;
  4. agitatoare pentru băuturi;
  5. bețe care se atașează baloanelor sau care sprijină baloane, cu excepția baloanelor de uz industrial sau pentru alte utilizări și aplicații profesionale, care nu sunt distribuite consumatorilor, inclusiv mecanismele acestor bețe;
  6. recipiente pentru alimente, fabricate din polistiren expandat, cum ar fi cutiile cu sau fără capac, utilizate pentru a conține produse alimentare;
  7. recipiente pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv dopurile și capacele acestora;
  8. pahare pentru băuturi fabricate din polistiren expandat, inclusiv capacele acestora.

 

Directiva stabilește o țintă de colectare de 90% pentru reciclarea sticlelor de plastic până în 2029 (cu o țintă provizorie de 77 % până în 2025). Aceste sticle ar trebui să conțină cel puțin 25% plastic reciclat pentru fabricarea lor până în 2025 (pentru sticlele PET) și 30% până în 2030 (pentru toate sticlele).

Anumite produse din plastic de unică folosință introduse pe piață trebuie să poarte un marcaj vizibil aplicat pe ambalajul lor sau pe produsul în sine:

  • articole sanitare;
  • servețele umede;
  • produse din tutun cu filtre;
  • pahare de băut.

 

Aceste etichete ar trebui să informeze consumatorii despre:

  • opțiuni adecvate de gestionare a deșeurilor pentru produs sau ce tip de eliminare a deșeurilor trebuie evitată pentru produs;
  • prezența materialelor plastice în produs, precum și despre impactul negativ asupra mediului al eliminării acestora.

 

Directiva include principiul „poluatorul plătește”. Producătorii vor trebui să acopere costurile pentru curățarea gestionării deșeurilor, colectarea de date și de sensibilizare.

România nu a transpus directiva

Noua directivă trebuie transpusă în legislația țărilor UE până la 3 iulie 2021. Restricțiile de piață și marcarea regulilor de produs se aplică începând cu 3 iulie 2021, în timp ce cerințele de proiectare a produselor pentru sticle se aplică începând cu 3 iulie 2024. Măsurile de responsabilitate extinsă ale producătorului se aplică de la 31 decembrie 2024.

În România, actul normativ privind transpunerea prevederilor întârzie. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, spune că nu a primit sprijin de la două ministere USR PLUS: Sănătate și Economie. El a precizat că problema cea mai importantă este perioada de tranziţie şi se lucrează la un act normativ prin care, începând din această vară, cel puţin la festivaluri, să fie interzise produsele din directivă.

„Indiferent de abordarea instituţională, noi avem obligaţia să implementăm directiva şi să facem transpunerea în cursul verii. Acest lucru se poate face printr-o ordonanţă de urgenţă, dacă ne mişcăm destul de repede şi avem un OK din partea asociaţiilor, a producătorilor, din partea întregului spectru afectat de transpunerea acestei directive. Putem eventual să mai aşteptăm un pic şi să vină înapoi Parlamentul, din septembrie, să intre pe procedură parlamentară standard. Acest lucru va genera un risc de penalităţi, de infringement din partea Comisiei. Nu suntem singura ţară care nu e gata cu această procedură, dar mie mi-ar fi plăcut să fim printre cei care au rezolvat aceste chestiuni în timpul stabilit, sau înainte de deadline-ul stabilit pentru transpunere”, a explicat ministrul Mediului.

Inițiative private

În țara noastră, unii comercianți au luat deja măsuri de întâmpinare a noii legislații. Spre exemplu, în mai 2021, Auchan România a sistat vânzarea veselei din plas­­tic de unică folosinţă şi a eliminat am­ba­la­je­le din plastic pentru toate pre­pa­ra­tele co­man­date la pachet. În acelaşi timp, com­­pa­nia a început să dezvolte o ga­mă pro­prie de alternative reu­ti­li­za­bile.

Un alt exemplu este REset Plastic, strategia de reducere a plasticului a Grupului Schwarz, compania ce deţine re­ţelele Kaufland şi Lidl. Câteva dintre acţiunile ce fac parte din această strategie sunt scoaterea de la vânzare a articolelor de plastic de unică folosinţă precum ta­câ­muri, farfurii şi pahare, în 2019 şi a sa­coşelor de unică folosinţă din plastic con­venţional în 2018, prin care compania esti­mează că sunt economisite anual apro­ximativ 598 de tone de plastic.

Lidl România a înlocuit pungile din plastic subţire pentru cântărirea fructelor şi legumelor cu o alternativă din material compostabil şi biodegrabdabil, iar la începutul lui 2020 a introdus şi săculeţi reutilizabili pentru fructe şi legume. Astfel de săculeţi au fost introduşi în ofertă şi de alţi retaileri precum Mega Image sau Kaufland.


Creator flexibil de conținut, comunicator cu experiență jurnalistică și cunoscător al tehnologiilor digitale. Detalii pe blog-ul personal și pe LinkedIn.

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.