O petiție online își propune să strângă semnături pentru salvarea râului Bâsca Mare. Este unul dintre puținele râuri de munte care au supraviețuit în Carpați. Adăpostește zece specii de pești și păstrează intact un sector sălbatic, în inima pădurilor ce se întind între Buzău și Covasna.

În amontele râului, se construiește barajul Surduc al hidrocentralei Nehoiașu II. Aceasta face parte dintr-un vast proiect hidroenergetic care presupune secarea râului Bâsca Mare, inclusiv a cursului său inferior, numit Bâsca Roziliei, pe o lungime de 38 kilometri. Bâsca Mare este principalul curs de apă al sitului Natura 2000 Penteleu, iar evaluatorul de mediu a recunoscut că proiectul hidroenergetic aflat în dezvoltare acolo ar duce la la dispariția completă a păstrăvilor și lipanilor din râu.

Faptul că specialiștii de la Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) au ales acest baraj ca exemplu negativ în ghidul privind conectivitatea ecologică certifică impactul negativ semnificativ al proiectului de secare a Bâscei Mari.

„Noi, semnatarii acestei petiții, cerem Consiliului Județean Covasna să nu prelungească autorizația de construire emisă în 2015 pentru construirea barajului Surduc pe Bâsca Mare, respectând astfel art. 18, alin. (13) din Legea 292/2018. Totodată, cerem Agenției Naționale pentru Protecția Mediului revizuirea acordului de mediu, emis ilegal pentru proiectul hidroenergetic Nehoiașu II. Nelegalitatea acordului de mediu este generată de transpunerea incorectă a Directivei Habitate, fapt ce a dus la declanșarea unei noi proceduri de infringement împotriva României în octombrie anul trecut. Cerem rezolvarea urgentă a acestor solicitări în contextul în care șantierul barajului de la Surduc este dat ca exemplu negativ de IUCN, forul suprem mondial în materie de protecție a naturii”, se arată în petiție.

Barajul de la Surduc este elementul central al proiectului hidroenergetic, proiect care mai include și secarea râurilor:

• Zăbala
• Bâsca Mică
• Bălescu Mare
• Porcu
• Bâsculița
• Patac
• Paltin
• Cașoca.

„Acest ecocid al râurilor din Carpații de Curbură, extins în trei județe, a fost autorizat ilegal, prin încadrarea greșită a proiectului”.

Această greșeală a dus la lipsa consultării localnicilor cei mai loviți de proiect, cei din satele de pe Bâsca (Bâsca Rozilei, Păltiniș, Furtunești, Nemertea, Gura Teghii și Varlaam), dar și la emiterea unui acord de mediu cu impact semnificativ asupra sitului Natura 2000 Penteleu.

Poți semna online petiția pentru salvarea râului Bâsca Mare.

Foto: România Curată