Schimbările climatice fac ca efectul insulei de căldură urbană să devină mai grav în orașele din întreaga lume, explică Wired. O echipă internațională de cercetători a folosit o nouă tehnică de modelare pentru a estima că, până în anul 2100, orașele lumii s-ar putea încălzi cu până la 4,4 grade Celsius în medie. Acest număr anulează obiectivul optimist al Acordului de la Paris, pentru o creștere globală a temperaturii medii de 1,5 grade Celsius comparativ cu nivelurile preindustriale.

Legile obiective ale termodinamicii dictează că orașele pierd pe cel puțin un front: tind să devină extrem de fierbinți, mai mult decât zonele rurale înconjurătoare. Acest lucru se datorează efectului de insulă de căldură urbană, în care clădirile și drumurile absorb cu ușurință energia soarelui și o eliberează noaptea. În schimb, verdeața din zonele rurale oferă umbră și răcorește aerul prin eliberarea de apă.

Orașele noastre ne îmbolnăvesc

Lucrarea „Proiecții globale multi-model în climatele urbane locale” publicată în revista științifică Nature sugerează că orașele mai fierbinți ar putea fi catastrofale pentru sănătatea publică urbană, care suferă deja de efectele creșterii căldurii. Între 2000 și 2016, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, numărul persoanelor expuse valurilor de căldură a crescut cu 125 de milioane, iar căldura extremă a provocat peste 166.000 de morți între 1998 și 2017.

Căldura și umiditatea pot fi periculoase. Când corpul detectează că se supraîncălzește, el redirecționează sângele din organe către piele, disipând astfel mai multă căldură în aerul din jur. Acesta este motivul pentru care pielea ta devine roșie atunci când ești fierbinte. La căldură extremă, se poate ajunge la ischemie sau la un flux foarte scăzut de sânge către organe. Acest lucru poate deteriora organele vitale, cum ar fi creierul sau inima. În plus, o temperatură corporală ridicată poate provoca moartea celulelor, cunoscută sub numele de citotoxie.

Omenirea poate, totuși, să transformele zonele urbane supraîncălzite făcându-le mai rurale. Ecologizarea spațiilor publice le înfrumusețează și le oferă oamenilor umbră. Frunzele fiecărui copac acționează, de asemenea, ca niște mici aparate de aer condiționat, eliberând umezeală pentru a răci mediul.

Foto: Alejandro Alfaro M (Unsplash)