17 octombrie 2021, 23:13

Cercetători români studiază fenomene naturale cu ajutorul foștilor sateliți din programul secret Corona

Pentru cartografierea unei zone de păduri, silvicultori precum dr. Mihai Niță (inginer silvic la Universitatea Transilvania din Brașov) depindeau de hărți și inventare tradiționale de copaci, care ar putea fi pline de inexactități, explică The New York Times. Dar acum ei au la dispoziție produsul unui program american de spionaj din secolul al XX-lea: proiectul Corona. În cadrul acestuia, SUA au lansat sateliți secreți în anii ’60 și ’70, pentru a analiza dotările armatei sovietice. În acest proces, acești observatori de pe orbită au adunat aproximativ 850.000 de imagini care au fost păstrate clasificate până la mijlocul anilor 1990.

Ecologiștii moderni care fac cronicile habitatelor au dat o nouă viață imaginilor de la Corona. Împreună cu metodele de calcul moderne, instantaneele fotografice au ajutat arheologii să identifice siturile antice, au demonstrat modul în care craterele lăsate de bombele americane în timpul războiului din Vietnam au devenit iazuri de pești și acoperirea cu copaci din Europa de Est, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Spionajul, pus în slujba mediului înconjurător

Fotografiile panoramice conțin amprente clare precum coloniile de pinguini din Antarctica, movilele de termite din Africa și traseele de pășunat din Asia Centrală.

Cătălina Munteanu, biogeograf la Universitatea Humboldt din Berlin, este o altă persoană din mediul academic care a folosit imagini de la sateliții Corona pentru a arăta că marmotele s-au întors în aceleași vizuini de-a lungul deceniilor în Kazahstan.

Imagine din anii ’60, cu locul unui viitor baraj din Turcia și același loc, într-o imagine recentă (foto: The New York Times)

Sistemele moderne de sateliți precum Aqua, Copernicus și Landsat oferă oamenilor de știință din domeniul mediului imagini actualizate periodic ale suprafeței planetei. Dar acești sateliți au fost operaționali cel mult patru decenii și mulți oferă o rezoluție mai puțin detaliată decât cea din fotografiile înregistrate de Corona. Mai important, cu sateliții spion, oamenii de știință pot extinde cronologia unui peisaj chiar mai devreme în secolul al XX-lea.

În 2015, dr. Niță a început să dezvolte o metodă de procesare a imaginilor de la Corona, inspirată de un software care corectează filmările tremurate ale dronelor. Odată cu alte progrese tehnice, cercetările folosind datele de la Corona au crescut. Numai în ultimii doi ani, oamenii de știință au studiat imaginile pentru a urmări mișcările ghețarilor din Asia Centrală, modificările țărmului în Arabia Saudită, copacii din deșerturile din estul Egiptului și topirea gheții în Peru.

Foto: The New York Times


Creator flexibil de conținut, comunicator cu experiență jurnalistică și cunoscător al tehnologiilor digitale. Detalii pe blog-ul personal și pe LinkedIn.

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.