Aproximativ o lună din perioada în care zonele situate la altitudini joase şi medii în Munţii Alpi erau acoperite cu zăpadă s-a pierdut în ultima jumătate de secol, potrivit unui studiu făcut de 30 de cercetători. Concluzia a provenit de la 2.000 de staţii meteo din şase ţări (Italia, Franţa, Germania, Austria, Slovenia, Elveţia).

Astfel, potrivit experților, între 1971 și 2019, perioada în care este zăpadă pe sol în fiecare iarnă în masiv a fost redusă cu aproape o lună – în medie, între 22 și 34 de zile – în Alpi, în zone situate sub 2.000 de metri altitudine. Concluzia a provenit de la 2.000 de staţii meteo din şase ţări (Italia, Franţa, Germania, Austria, Slovenia, Elveţia).

„Dispunem cu adevărat de o analiză globală a stratului de zăpadă la scara Alpilor în ansamblu”, a explicat Samuel Morin, cosemnatar şi director al Centrului Naţional de Cercetări Meteorologice, potrivit Le Parisien.

Concluzia cercetătorilor este că stratul de zăpadă s-a redus în Alpi. Numărul de zile dintre primele ninsori din noiembrie-decembrie şi topirea din primăvară continuă să scadă, cu aproximativ cinci zile pe deceniu, la altitudini sub 2.000 de metri. Cu toate acestea, atunci când zăpada este prezentă, aceasta este mai puţină.

Este ”mai presus de toate încălzirea cea care joacă un rol”, a declarat Samuel Morin. Această tendinţă este mult mai puţin evidentă la altitudinile mari, unde este mai rece, a precizat el.

„Orice am face în ceea ce priveşte emisiile de gaze cu efect de seră, vom avea o reducere a stratului de zăpadă la altitudine joasă şi medie, care va fi cuprinsă între 10% şi 40%”, până în 2050, a subliniat Morin.

Sursă foto: karpaten.ro.