La 35 de ani după cel mai grav accident nuclear din istorie, explozia reactorului 4 al centralei nucleare de la Cernobîl (26 aprilie 1986), natura şi-a reintrat pe deplin în drepturi. Vegetaţia acoperă părţi din localităţile din jurul centralei, iar porcii mistreţi, lupii, căprioarele şi caii sălbatici au profitat de absenţa omului şi s-au înmulţit, conform unui articol publicat de Bangkokpost.com, citat de Agerpres. Autorităţile ucrainene susţin că această zonă de excludere, contaminată radioactiv, nu va fi sigură pentru oameni timp de 24.000 de ani. Ea se dovedeşte însă prosperă pentru o specie de cai sălbatici pe cale de dispariţie.

După dezastru, zona a devenit un paradis pentru elani, lupi, dar şi pentru o specie de cai sălbatici originară din Asia, denumită Calul lui Przewalski. Această specie, denumită după omul de ştiinţă rus Nikolai Przewalski, care a descoperit-o în zone de la marginea deşertului Gobi, aproape că a dispărut complet până la jumătatea secolului al XX-lea, în special din cauza faptului că au fost vânaţi excesiv. Calul lui Przewalski (Equus ferus przewalskii) mai este numit şi calul sălbatic asiatic, calul sălbatic mongol sau Takhi şi este o specie de cal sălbatic, cea mai apropiată rudă sălbatică a calului domestic.

Aceşti cai au fost reintroduşi de oameni de ştiinţă în zone din Mongolia, China şi Rusia, în cadrul eforturilor de conservare a speciei. În cadrul unui astfel de program, 30 de cai au fost aduşi în zona din jurul centralei nucleare de la Cernobîl în 1998, pentru a înlocui în lanţul trofic o specie dispărută de cai din această regiune – Tarpanul.

Cercetătorii de la Parcul zoologic din Praga, care participă la eforturile de salvare a acestei specii de cai sălbatici susţin că numărul lor la nivel global a ajuns la aproximativ 2.700 de exemplare.