19 aprilie 2024, 3:09

Agricultura urbană în România: cum stăm, ce se poate face

Agricultura urbană ar putea fi o soluție pentru un viitor sustenabil. Ea ar putea asigura produse locale la prețuri reduse și ar putea reduce poluarea.

În mediul urban, consumatorii tind să nu mai cumpere produse procesate, industriale sau de origine străină. Ei preferă produsele locale, pe care le consideră sigure. Pentru fermierii mici, asta reprezintă o oportunitate, conform unui studiu publicat în Jurnalul Științific AgroLife, o publicație a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară București (USAMV).

Prin grădini urbane, acoperișuri verzi sau sisteme hidroponice:

  • s-ar putea scurta lanțul de distribuție;
  • ar scădea prețurile fructelor și legumelor;
  • s-ar putea reduce poluarea din orașe;
  • s-ar putea asigura comunității produse proaspete produse local.

 

Orașele care au început să implementeze programe de agricultură urbană folosesc terenurile abandonate pe post de ferme. Mai multe orașe din Grecia, de exemplu, își lasă locuitorii să planteze fructe și legume pe terenurile unor foste baze militare.

În România apar inițiative de susținere a agriculturii urbane:

  • Urban Cultor oferă expertiză și echipamente pentru a ajuta oamenii, firmele sau chiar instituțiile publice să-și amenajeze grădini private. Până acum, au amenajat 4.000 mp de grădini urbane;
  • Grădinescu este un proiect inițiat de Institutul de Cercetare în Permacultură din România, în parteneriat cu o firmă privată. Până acum, au amenajat zece grădini urbane, care sunt îngrijite de comunitate în București și în țară.

 

O altă modalitate concretă de agricultură urbană este creșterea arbuștilor fructiferi în interiorul orașului, în recipiente protejate. Tot mai multe orașe testează această metodă de cultivare, conform unui studiu recent. Ea este inovatoare pentru că se folosește cel mai eficient de spațiul și de solul pe care îl are la dispoziție.

USAMV are un astfel de proiect: pe lângă faptul că ei cresc arbuști în oraș, în recipiente, îi cultivă pe verticală, pentru o și mai eficientă folosire a spațiului.

Dezavantajele menționate de studiu includ un cost inițial de investiție mare și complexitatea sistemului.

Foto: Urban Cultor


Creator flexibil de conținut, comunicator cu experiență jurnalistică și cunoscător al tehnologiilor digitale. Detalii pe blog-ul personal și pe LinkedIn.

Comentariile sunt oprite pentru acest articol